De foarte multe ori cele mai bune idei vin din partea celor “mici”. Din acest motiv noi, “Scopul meu” împreună cu Motivonti am decis să pornim întâlnirile “La un pahar de vorbă bună”.

Ce se face la aceste întâlniri?

Ne relaxăm la un ceai, cu o muzică veche şi bună în surdină şi petrecem în jur de 2 ore la vorbă. Vom învăţa din experienţele celorlalţi şi le vom povesti pe ale noastre dacă dorim.

Foarte important este că nu există păreri bune sau rele, idei valide sau greşite, ci doar moduri de a vedea lucrurile, dorinţe sau credinţe diferite.

Aceste întâlniri sunt exclusiv pentru tineri (14 – 26 ani).

Deci vă invit să vă înscrieţi pentru întâlnirea ce va avea loc marţi, 27 aprilie, de la ora 18 la Verde cafe (Str. Domniţa Ruxandra nr. 15).

Vrei să vii?

Avem locuri limitate – şi anume 15 locuri – deci cine vrea să vină este rugat să se înscrie aici.

De ce prefer multe cunoştinţe în favoarea multor prieteni? E simplu: Prietenii necesită timp, atenţie, sentimente. Cunoştinţele în schimb nu îţi cer toate acestea. Ele sunt acolo, ştii cum să dai de ele, ştii unde le găseşti şi, cel mai important, ştii că le poţi cere ajutor exact cum poţi cere ajutor şi de la prieteni.

Eu prefer să am doi prieteni buni, cu care să-mi “consum” timpul şi sentimentele în loc să încerc să am o groază de prieteni. A avea mulţi prieteni e chiar complicat. La un moment dat devine stresant. Apoi începi să-i categoriseşti: “Elena e cel mai bun prieten al meu. De fapt… şi Ion e cel mai bun prieten al meu. De fapt Elena e cea mai bună prietenă fată iar Ion cel mai bun prieten băiat. Uf… şi Gheorghe e un prieten destul de bun.

Cunoştinţele pun pile, prietenii nu

Un lucru interesant pe care l-am observat eu este că cunoştinţele sunt de un ajutor mult mai mare decât prietenii. “Prietenul la nevoie se cunoaşte, dar cunoştinţele la nevoie se ajută.” aş zice eu.

Un alt aspect interesant sunt pilele. În ţara noastră se vorbeşte atât de des despre “pile” şi corupţie încât tindem să generalizăm şi să considerăm totul corupt. Sugestia mea: dacă are cine să vă pună “pile”, folosiţi-vă de acele pile. Nu mă refer la furturi de maşini şi alte ilegalităţi, ci lucruri omeneşti, de subiectivitate omenească.

O “pilă” pe care eu o caut la cunoştinţele mele este să-mi facă cunoştinţă cu alte persoane pe care vreau să le cunosc.

Admiră, admiră, admiră!

Eu sunt un om care admiră muuuulte persoane. Am o listă interminabilă de persoane cu care vreau să stau de vorbă pentru că le admir. Permite-ţi să admiri oameni. Şi nu, nu mă refer la actori din America, scriitori din Japonia sau filozofi din secolul 13. Puteţi să-i admiraţi şi pe ei… dar admiraţi oamenii de lângă voi.

Precum ziceam, eu admir multe persoane. Simt că pot învăţa ceva de la ele. Sunt gelos pe ideile lor geniale şi deci stând de vorbă cu ei poate mi se transferă puţină genialitate. Glumesc… dar oricum, aproximativ despre asta-i vorba.

Şi cum să-l cunosc eu pe …

Pe Bucurenci, pe Copolovici, pe Cristina, pe Diana, pe Tara Duveanu (blog), pe Adrian Ciubotaru (blog), pe Cabral (blog), Geo (blog) sau pe oricine altcineva. Pe toţi enumeraţi îi admir şi i-am cunoscut personal într-un final.

Cum?

În primul rând cred că am avut subiecte comune de discuţie.

În al doilea rând mi-am dorit să îi cunosc pe toţi…

În al treilea rând am mers din aproape în aproape (din cunoştinţă în cunoştinţă) până i-am cunoscut… dacă nu am făcut singur pasul de a mă prezenta.

Şi de ce să-i cunosc?

Pentru că fiecare din aceşti oameni sunt nişte uşi ce se deschid odată ce îţi devin cunoştinţe.

Mie personal mi-au deschis MULTE-MULTE uşi toţi aceşti oameni. Mult mai multe uşi decât mi-au deschis prietenii.

Concluzie

1. Concentrează-te doar pe unul sau doi prieteni adevăraţi.
2. Admiră, admiră, admiră! De trei ori admiră!
3. Socializează, fă cunoştinţă cu oamenii pe care-i admiri. Nu eşti prea “mic” pentru ei.

Observaţie: Nu, nu mă folosesc de oameni ca să ajung la alţi oameni. Cine gândeşte aşa e puţin paranoic. :)

Stau şi mă întreb cum pot unii oameni face absolut zilnic aceleaşi lucruri fără să nu cedeze nervos. Eu n-aş putea. Deşi scriu zilnic pe Motivonti (şi se poate considera o rutină)…

Cred că de fapt există două tipuri de rutine (chiar dacă cuvândult “rutină” n-are de fapt plural în limba noastră). Rutine ce vrem să ni le creăm şi rutine ce ne afectează. O să încep cu cele ce ne afectează:

Rutinele ce ne afectează

Rutinele ce ne “fac rău” sunt acele rutine ce ni le impun alţii. Când zic “alţii” nu mă refer la nişte oameni mascaţi în maimuţe ci la stat, societate, loc de muncă, “famelie mare, renumeraţie mică” şi tot aşa… Nu cred că e cazul să dau exemple. Pun pariu că cu toţii ştim care parte din viaţa noastră e o rutină pe care o detestăm.

Există mai multe soluţii prin care putem păcăli această rutină.

În primul rând, chiar dacă poate suna puţin stupid, eu încep să-mi “păcălesc” rutina cu lucruri mici. Un “lucru mic” ar fi schimbarea traseului spre şcoala, respectiv job. Am auzit de oameni care schimbă zilnic traseul spre job. Făcând asta ei se simt mai bine. Azi nu mai cumpără de la magazinul de la care cumpărau zilnic cafeaua de dimineaţă, ci cumpără de la un alt magazin în care vânzătoarea-i mai drăguţă.

Dar eu prefer să îmi “păcălesc” rutina în stil mare. Eu prefer să anulez o zi de şcoală în favoarea unei zile de lucru intens pe pasiunea mea direct de acasă. Am zile când doar stau în pat şi citesc. Deşi ar trebui să fiu la şcoală… Probabil că acum îmi veţi spune că la job nu se pot aduce scutiri scrise de mama. Da, e şi ăsta un punct de vedere. În cazul ăsta vă sugerez după job să nu fugiţi zilnic acasă şi să vă aruncaţi la TV, ci să mergeţi la un curs de artă.

Tocmai te-ai gândit la vârsta ta? Ce-mi pasă mie că ai 30, 40, 50 sau 100 de ani? Rutină e la toţi… şi cursul de artă poţi să-l faci oricând. Există zeci de programe în jurul nostru de care ne putem “apuca” cu forţă ca să ieşim din rutină. Ieşind din rutină ne detensionăm, ne motivăm, ne vin idei noi.

Dacă nu vrei un curs de artă atunci cumpără-ţi o chitară sau un alt instrument muzical şi învaţă singur, de acasă. Se poate. Eu am reuşit.

Încă un sfat: Nu ieşi în oraş doar vineri şi sâmbătă. Luni este o zi minunata! Energia zilei de luni este incredibilă. Nicio altă zi din săptămână, după părerea mea, nu are mai multă energie. Luni totul e posibil. Luni fă ceva nou. Fă-ţi rutina de a face în fiecare zi de luni ceva nou.

Obiceiurile şi rutina au o putere incredibilă de a irosi şi a distruge.

- Henri-Marie Cardinal de Lubac

Rutinele ce vrem să ni le creăm

Eu de exemplu mă străduiesc să mă ţin motivat să scriu zilnic în 3 bloguri separate (printre care şi acesta) şi să scriu şi aproximativ un capitol la două zile din cartea mea. Am reuşit să-mi fac o rutină din acest lucru. Am “rutinat” acest lucru. L-am transformat în ceva mai mult decât un obicei. Ştiu că în fiecare seară pregătesc articolul de a doua zi pentru Motivonti.

Aşa cum e rutina cu spălatul pe dinţi – care este folositoare, trebuie să recunoaştem (amintiţi-vă că atunci când eraţi mici nu voiaţi să vă spălaţi mereu pe dinţi) – aşa pot fi şi alte rutine folositoare.

Ieşiţi din rutină. E spre binele vostru. Începeţi cu paşi mici şi apoi faceţi paşii din ce în ce mai mari. Ieşiţi din lumea voastră şi mergeţi şi socializaţi la evenimente cât de des puteţi în timpul săptămânii.