Uneori stai şi te întrebi: “Dar, ce-am făcut ca să …?” şi răspunsul, prietene, nu este la tine. Unii oameni reacţionează diferit la anumiţi factori şi stimuli. Oare este vina ta că le sare lor ţandără? Într-adevăr, într-o oarecare măsură, ai o contribuţie la nervii lor. Ţinta, în schimb, nu eşti tu.

Surpriză: nici măcar nu sunt nervoşi pe tine ci – ţine-te bine! – le este chiar teamă de tine! Maestrul Osho spune că: “mânia serveşte întotdeauna la ascunderea fricii”. Aşadar, “mânia este o teamă inversata”. De obicei, are loc “efectul boomerang”. Să îl aprofundăm un pic: apare sub formă unei reacţii în lanţ, cineva se enervează pe tine, tu te enervezi pe el şi la rândul tău eşti nervos. Într-un final, îţi verşi nervii pe cea mai apropiată persoană şi apare un haos continuu.

Fiind implicat în destul de multe proiecte am înţeles repede ce înseamnă “feedback”-ul, de ce e nevoie de el, cum se face un feedback constructiv, cui e bine şi cui nu-i bine să-l ceri şi de ce este neapărată nevoie să-l primeşti. Dar lăsând la o parte proiectele şi feedback-ul din punct de vedere profesional mi-am dat seama că există oameni ce pur şi simplu nu acceptă un feedback negativ (indiferent dacă-i vorba de un plan personal sau un plan profesional).

Mie mi-a intrat în reflex să ofer feedback la aproape orice pentru că mie-mi face o mare plăcere să-l primesc. Când nu primesc feedback pur şi simplu nu pot să-mi dau seama cum stau lucrurile – iar a judeca dintr-un punct de vedere subiectiv nu e mereu cea mai bună alegere.

În fiecare luni vom publica o poveste, un video sau o imagine ce are ca scop motivarea ta în prima zi din săptămână. Pe această cale îţi urăm o săptămână cât mai bună!

Puteţi să ne trimiteţi chiar şi voi material motivaţional pentru luni dimineaţă prin formularul de aici.

Video-ul de azi l-am ales pentru că luni de obicei e ziua cea mai “lungă”, încarcată, stresantă – şi anume ziua în care trebuie să ştim să ignorăm mărunţişurile enervante. Observaţi mai jos contrastul dintre personajele principale şi ceilalti angajaţi din punct de vedere al ignoranţei. Personajele principale au ieşiri nervoase dintr-un “nimic” iar ceilalţi nu intervin, ba chiar ignoră în totalitate ieşirile penibile ale “colegilor”.

Deci sper să n-aveţi o săptămână asemeni celor de mai jos. :)

Este vorba de o problemă pe care nu o avem cu toţii dar eu o am: iau totul prea în serios, mă enervez când am aşteptări mari “neîmplinite”, îmi stric o zi întreagă din viaţă pentru un eşec cât de mic etc. Trebuie să învăţ să trec peste micile eşecuri şi să ignor micile răutăţi ale celor din jurul meu – ambele mă afectează mai mult decât ar trebui în momentul de faţă.

Până acum ceva timp eram un om al aşteptărilor şi al pronosticurilor. Aveam aşteptări şi pronosticuri pentru fiecare evenimenţel din viitorul meu apropiat. Un exemplu concret: urmează un party iar eu mă aştept să revăd acolo foarte mulţi prieteni. Întâmplarea face că ajung acolo şi sunt total dezamăgit – prietenii mei se comportă urât, party-ul nu e de mine etc. Unde am ajuns? Într-o mică depresie. De ce? Pentru că îmi pasă de aşteptările mele.