Atât în filmul cât şi în cartea “Alice în ţara minunilor” există următoarea replică:

Alice laughed. `There’s no use trying,’ she said `one can’t believe impossible things.’

`I daresay you haven’t had much practice,’ said the Queen. `When I was your age, I always did it for half-an-hour a day. Why, sometimes I’ve believed as many as six impossible things before breakfast.”

Pe mine replica asta m-a lovit pur şi simplu. M-a dus într-o stare ciudată de meditaţie. Am stat şi m-am uitat în gol gândindu-mă la un asemenea “exerciţiu de imaginaţie”.

O să încep cu o poveste şi o să continui cu câteva idei simple, pe înţelesul tuturor. Povestea, care-i de fapt un schimb de replici între câteva persoane, sună cam aşa:

Tatăl: Vreau să te căsătoreşti cu o fată pe care o aleg eu.
Fiul: Îmi voi alege singur mireasa.
Tatăl: Dar fata este fiica lui Bill Gates.
Fiul: Păi, în acest caz… bine!

Ziua următoare tatăl se duce la Bill Gates.

Tatăl: Am un soţ pentru fiica dumneavoastră.
Bill Gates: Dar fiica mea e prea tânără pentru o căsnicie.