Recent am fost supusă provocării de a purta o discuţie prin care urma să aflu, punând o serie de întrebări interlocutorului meu, cum i-aş putea atrage atenţia şi cum l-aş putea face să devină interesat de mine şi de ceea ce fac eu. Am aflat că sfaturile din scriiturile mele îi sunt deja cunoscute, că ştie cum să-şi stabilească precis obiectivele, că ştie cum să le atingă, dar că l-ar interesa o metodă prin care să scurteze drumul către atingerea acestui obiectiv.

Buuuun. M-am hotărât  să mă pun pe treabă şi să-i ofer  prin acest articol atât lui, cât şi tuturor celor interesaţi, o metoda practică  pe care am aflat-o recent de la unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din MLM, ce a avut bunăvoinţa să îşi împartaşească experienţa într-una din săptămânile trecute la Braşov.

Impulsivitatea, adică tendinţa unei persone de a face ceva fară control, sub acţiunea primului impuls, este prezentă la oameni încă din copilărie.

Gândeşte-te la un copil care nu primeşte ceea ce vrea şi începe să îşi arunce toate jucăriile pe jos. A dat dovadă de impulsivitate, ceea ce e normal la o vârsta fragedă. El nu a putut să realizeze ca prin acţiunea sa nu a reuşit să îşi impresioneze părinţii, ba din contră, va trebui să adune singur acele jucării.

La adulţi însă, e cu totul altceva. Mie mi se intâmplă adesea să iau o decizie fară să mă gândesc la consecinţele care vin odată cu ea şi să o regret. Aceasta se întâmpla pentru că nu am ştiut să-mi controlez impulsurile.